Urmărind ideea filosofică şi realitatea politică a cetăţeniei de-a lungul istoriei, cartea prezintă mai întâi cetăţenia clasică ce desemnează raporturile etice, juridice şi politice ale individului cu o anumită cetate, cât şi cu ideea de cetate specifică timpului istoric respectiv. Funcţia noţiunii moderne de cetăţean apare drept aceea de a pune în armonie condiţia juridică, politică şi culturală a indivizilor, atenuând fundamentala lor inegalitate economică şi socială. Cetăţenia clasică, cetăţenia modernă, cetăţenia postmodernă/europeană permit înţelegerea situării politice a individului în sfera comunitară sau a societăţii civile, în relaţie cu instituţiile statului naţional, cât şi cu „lumea”, în interacţiune cu climatul intelectual al fiecărei epoci.